Urmăritorii falşi pe Twitter – verificări în Top 10 ZeTweety după şase luni

Acum aproape şase luni, am luat la puricat primii zece utilizatori români de Twitter (topul făcut de ZeList) pentru a vedea câţi dintre urmăritorii lor sunt egali cu zero.

Rezultatele obţinute cu aplicaţia „Fakers” au fost cam îngrijorătoare. Cei zece aveau între 22% şi 93% urmăritori falşi, iar în prezent lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Acum, procentajele oscilează între 27% şi 91%, jumătate dintre ei având peste 50% urmăritori falşi.

Dacă în primă fază @Arhi era „campion” cu 93% urmăritori falşi, noul „campion” la acest capitol e @DjCellBlock (91%). @Arhi, alături de @Smiley_Omul şi @AdiNiculescu, sunt singurii care şi-au redus în ultimele luni numărul de urmăritori falşi. În rest, au fost numai creşteri.

» Mai multe informaţii sunt în infografia de mai jos. Click pe ea pentru mărire.

Infografie - urmăritorii falşi pe Twitter

Am vorbit doar de primii zece, dar cine ştie ce-o fi de la locul 11 în jos?

Anunțuri

Cum e cu invitaţiile de pe Facebook

Invitaţiile trimise la întâmplare pe Facebook sunt la fel de eficiente ca un cerşetor ieşit în mall la agăţat gagici. E unul dintre lucrurile alea pe care le ştim bine cu toţii, dar pe care nu le respectăm aproape niciodată.

De ce să nu faci asta?

  • Logica aia cu „Lasă, că poate nimeresc unul sau doi care sunt interesaţi” e una ineficientă. Iar dacă insişti constant, ai şanse mai mari să te alegi cu un Unfriend sau un Block.
  • Degeaba inviţi lumea în prostie dacă în final participă doar 5-10% dintre cei care au anunţat că vin. Mulţi acceptă astfel de invitaţii doar din complezenţă sau pentru că se tem să nu se supere pe ei persoana care a trimis invitaţia. Alţii sunt mai finuţi şi apelează la varianta salvatoare „Maybe”. Oricum ar fi, majoritatea va sfârşi prin a nu-şi ţine cuvântul virtual.

În urma acestor fapte rezultă o singură concluzie mare şi rozalie: eşti un organizator prost. Habar n-ai ce public-ţintă ai şi faci ceva în doru’ lelii doar ca să arăţi că nu freci duda chiar toată ziua. În cazul ăsta, mai degrabă te apuci să faci un eveniment numit „Vreau să devin o persoană superdetestată”, pentru că acolo vei avea succes garantat.

Sfaturi utile

Criticile ar fi cam stinghere şi aproape fără scop dacă ar sta mereu singure, aşa că trebuie să completez şi cu sfaturi. Nimic nou, nimic complicat, nimic greu de intuit, dar ceva poate mai greu de pus în aplicare atunci când te mănâncă degetele pe maus.

  • Dacă te adresezi cui trebuie, vei avea parte mai des de răspunsuri pozitive şi sincere. Trimite invitaţii doar persoanelor pe care le cunoşti cât de cât şi ale căror gusturi le ştii sau le poţi afla din informaţiile publice de pe profilurile lor. Sau promovează evenimentul prin intermediul uneltelor companiei/ trupei/ echipei pentru care lucrezi (site oficial, pagină şi grup de Fb, cont de Twitter etc.).
  • Aruncă un ochi la oraşul evenimentului şi la oraşul în care stau, ca să vezi dacă pot sau dacă îmi permit să ajung acolo. Cu alte cuvinte, nu mă invita la un eveniment din Horodiştea dacă tu ştii că eu stau în Zimnicea.
  • Întreabă politicos înainte să trimiţi invitaţia. Uneori e mai simplu aşa.

Ştiu că asta înseamnă mai multă muncă, dar în final va aduce rezultate mai bune (laolaltă cu aprecierile cuvenite).

Ideea de a te adresa cui trebuie (sau de a întreba politicos în prealabil) e valabilă şi pentru sugestiile de a da Like anumitor pagini.

De invitaţiile pentru jocuri / aplicaţii idioate nici nu mă mai obosesc să scriu. Am mereu impresia că lista mea de jocuri / aplicaţii blocate e prea scurtă faţă de câte blochez cu adevărat în fiecare lună. Dacă nu au o utilitate reală, ar trebui interzise, pur şi simplu. Pentru chestii de-astea te poţi întoarce oricând pe Hi5.

Dependenţa de smartphone-uri

Smartmeal

Smartphone-ul a devenit rapid cel mai iubit gadget al generaţiei din care fac parte – Generaţia Y. Atât de iubit încât nu te poţi dezlipi de el nici măcar la masă sau la baie.

Primul lucru pe care-l fac, atunci când mă trezesc, e să-mi iau smartphone-ul şi să-mi verific e-mailul şi conturile de pe reţelele sociale. E cea mai bună soluţie pentru a mă pune rapid la curent cu ce s-a mai întâmplat de când mi-am închis laptop-ul (sau de când mi-am lăsat smartphone-ul la capul patului). Apoi, pe parcursul zilei, rar trece o oră întreagă fără să repet (ca un robot) aceleaşi acţiuni. Nu contează că sunt acasă, în transportul public, la facultate sau într-o scurtă pauză. Smartphone-ul mă ajută să-mi umplu timpul aparent pierdut.

Lumea din jur e într-o continuă mişcare şi schimbul de informaţii cu ajutorul Netului mă face să fiu mai eficient. Nu degeaba sunt contactat mai repede şi mai des prin intermediul e-mailului, reţelelor sociale decât prin intermediul SMS-urilor, apelurilor telefonice. Îmi place să fiu prompt, aşa că smartphone-ul îmi permite asta cel mai uşor.

Însă mă folosesc de gadget-ul ăsta şi pentru a afla rapid informaţii de care am nevoie – adrese, date de contact, programe de lucru, indicaţii de drum, recomandări, ştiri sau prognoze meteo.

» Infografia de mai jos conţine câteva date dintr-un studiu (făcut în 2012, în 18 ţări din toată lumea) despre Generaţia Y – cam pe unde îşi folosesc oamenii telefoanele inteligente. Click pe ea pentru mărire.

Infografie / Unde sunt folosite smartphone-urile

Ce obiecte va înlocui smartphone-ul în curând

Utilitatea telefoanelor inteligente tinde să crească odată cu fiecare model scos pe piaţă. Şi asta se traduce în general în înlocuirea altor lucruri de care nu ne putem despărţi în viaţa de zi cu zi.

Evident, asta nu face decât să crească dependenţa de acest gadget.

Exemple de obiecte care în câţiva ani vor fi înlocuite (într-o proporţie mai mică sau mai mare):

  • Banii / cardul de credit. Telefoanele care folosesc tehnologia NFC (Near Field Communication) pot stoca informaţiile cardurilor de credit şi pot fi folosite pentru plăţi acolo unde comercianţii pun la dispoziţie terminale speciale; (via TrendWatching)
  • Cheia maşinii (tot prin NFC). Ideea vine de la compania Hyundai. Dar nu se va rezuma doar la înlocuirea cheii, ci şi la memorarea preferinţelor şoferului (posturi de radio, reglarea oglinzilor etc.) – pe care computerul de bord al maşinii le va respecta automat la conectarea telefonului; (via Mashable)
  • Telecomanda. Poate cea mai simplă idee, dar încă greu de pus în aplicare. Însă problema se va rezolva pe măsură ce noua generaţie de electronice va acapara piaţa. (via CNN)

Posibilităţile sunt nenumărate. Dar înainte de toate ar trebui să se inventeze mai repede acumulatorii ăia minune la care tot visăm de ceva timp.

Efecte negative

Videoclipul de mai sus nu e deloc exagerat. Problema dependenţei tinde să capete şi aspecte negative în unele cazuri.

În Coreea de Sud, de exemplu, sunt 2,5 milioane de oameni dependenţi de smartphone-uri (adică 5% din populaţia ţării), conform Bloomberg. S-au făcut chiar şi clinici speciale pentru cei afectaţi de dependenţa de smartphone-uri. Iar copiii sunt învăţaţi în şcoli cum să se protejeze de folosirea în exces a gadget-urilor.

Deci, puţină cumpătare nu strică. Ar fi ideal să încercăm să ne dezlipim mai des de telefoane, pentru că dependenţa asta duce la procrastinare (sau o amplifică) şi apoi chiar că nu mai rezolvăm nimic.

Tu cât de dependent(ă) eşti de gadget-uri?

Canale tv autohtone care pot fi urmărite pe Net legal şi gratuit

Unele canale româneşti de televiziune pot fi urmărite şi online, cele de ştiri fiind majoritare.

Şi pentru că nu-mi place să intru pe tot felul de site-uri dubioase cu canale piratate (şi probabil nici vouă), am făcut un tabel cu televiziunile care pot fi urmărite legal şi gratuit, indiferent de furnizorul de Internet.

Ştiri Generaliste Muzică Sport Divertisment
TVR News TVR 1 U TV GSP TV Antena 2
DIGI 24 TVR 2 1 Music Channel
B 1 TVR 3 Kiss TV
Realitatea TV TVR i Etno TV
Antena 3
România TV
Money.ro TV

Desigur, pentru cei interesaţi există şi variante contra-cost, cum ar fi DolceTV.ro, Voyo.roSeeNow.ro sau EuroSportPlayer.ro, care acoperă o arie mai largă de canale.

  • Dacă am ratat vreun canal notabil (disponibil gratuit şi legal pe Net), dă-mi de ştire printr-un comentariu.

Internetul şi informaţiile personale

Ne grăbim să completăm cu informaţii personale tot felul de profiluri online fără să ne gândim cât de bine e să facem publice anumite lucruri. Nu putem afla niciodată exact la cine ajung ele şi în ce scopuri pot fi folosite.

Am avut de făcut o temă pentru cursul de Cyberculture de la masterat: să-mi aleg o persoană cu care n-am interacţionat niciodată şi să adun cât mai multe informaţii despre ea de pe site-ul/blogul personal. Nu mi-a fost greu să aflu în ce oraş şi în ce cartier stă, unde lucrează sau ce fel de locuri frecventează. Dacă făceam puţin stalking pe reţelele sociale, sigur aflam şi mai multe.

Pe Internet trebuie să fii atent/ă şi la ceea ce scrii. Citeşte mai multe în postarea „Folosiţi Internetul cu cap”.

Ce informaţii faci publice? Cui permiţi să le vadă? Oare persoana aia dubioasă care ţi-a dat add pe Facebook sau Foursquare e cine spune că e?

Sunt tot felul de întrebări pe care ar trebui să ni le punem atunci când „aruncăm cu lopata” pe Net informaţii personale. Şi trebuie să ne calculăm bine paşii. În ziua de azi, e foarte uşor să ajungi ţinta unui hacker, a unui hoţ, criminal ş.a.m.d..

Tu cât de generos/oasă eşti pe Internet cu informaţiile personale?

Urmăritorii falşi pe Twitter, „cheia” influenţei?

Numărul de urmăritori al unui utilizator de Twitter e un bun indicator al influenţei sale. Dar dacă ai afla că o grămadă dintre acei urmăritori sunt falşi, câtă încredere ai mai avea în respectiva persoană?

Am luat la verificat primele zece conturi din topul întocmit de ZeList şi am descoperit că mai mult de jumătate au peste 50% urmăritori falşi. Unul dintre ei (@arhi) are chiar peste 90%.

  • Mai multe detalii, în infografia de mai jos (click pentru mărire):

Infografie urmăritori falşi

Numerele nu sunt rodul calculelor mele, ci ale unei aplicaţii (făcută de Status People) cu ajutorul căreia poţi verifica orice utilizator de Twitter pentru a vedea câţi urmăritori falşi, inactivi şi buni are.

„(…) 97% dintre conturile de Twitter verificate vor returna rezultate precise. Asta înseamnă că până şi Justin Bieber sau Barack Obama pot obţine o idee destul de corectă despre câţi dintre urmăritorii lor sunt falşi.” – fragment din ştirea care anunţă prima actualizare a aplicaţiei, pentru a obţine rezultate şi mai precise.

  • Aici puteţi asculta nişte interviuri de la BBC Radio în legătură cu subiectul (între minutele 7 şi 17) – unul cu un cumpărător de urmăritori falşi, unul cu un vânzător de urmăritori falşi şi unul cu dezvoltatorul aplicaţiei de la Status People.

Ce e cu conturile false?

În ultima perioadă, vânzarea de urmăritori pe Twitter a devenit o practică obişnuită.

Un studiu făcut de Barracuda Labs arată că preţul mediu pentru 1000 de urmăritori e 18$ şi că un dealer care are 20.000 de conturi false poate câştiga circa 800$ pe zi într-o perioadă de şapte săptămâni.

De asemenea, tot în acel studiu scrie şi că preţul urmăritorilor diferă în funcţie de cât de reali par aceştia.

  • Un cont fals e uşor de descoperit, în mod normal: n-are avatar, are puţine tweet-uri (uneori nici măcar unul), urmăreşte multe conturi şi are urmăritori puţini.
  •  Intraţi aici pentru mai multe informaţii despre studiul lui Jason Ding (Barracuda Labs).

O problemă extinsă

Deşi regulile Twitter-ului consideră vânzarea/cumpărarea de urmăritori ca activităţi de spamming (consecinţa fiind suspendarea contului), există utilizatori străini mult mai faimoşi care au fost prinşi cu mâţa-n sac.

Câţiva dintre ei sunt Mitt Romney, Barack Obama, Lady Gaga sau Justin Bieber. Oamenii ăştia au milioane de urmăritori falşi.

Totuşi, cumpăratul de urmăritori pe Twitter e doar o parte a acestui nou tip de afacere. Poţi cumpăra şi like-uri pe Facebook sau vizualizări pe YouTube.

Totul depinde de tine. Ce fel de utilizator vrei să fii? Unul bun sau unul fals?

Fă un tur virtual online prin câteva muzee româneşti

Am puricat Internetul şi am făcut o listă neaşteptat de lungă cu muzeele româneşti care oferă tururi virtuale online.

Iniţiativele de genul ăsta sunt demne de toată lauda şi sper ca în câţiva ani să putem vedea pe net cât mai multe muzee. E o metodă bună de a convinge oamenii că au motive să le treacă pragurile.

Atenţie! Pentru a vedea unele tururi virtuale e posibil să fie nevoie să instalezi anumite plug-in-uri (QuickTime, Java, Flash) sau să le actualizezi pe cele instalate deja.

Captură foto: Turul virtual al Muzeului Ţăranului Român (Bucureşti)

Bucureşti:

  • Muzeul Naţional Cotroceni (vezi secţiunea „Tur virtual”)
  • Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” (mie nu-mi merge corect nici pe Chrome, nici pe Firefox sau pe IE)
Captură foto: Turul virtual al Complexului Muzeal „Astra” (Sibiu)

Sibiu:

Captură foto: Turul virtual al bojdeucii „Ion Creangă” (Iaşi)

Iaşi:

  • Muzeul de Istorie Naturală (ia la rând panoramele din lista către care te duce linkul)
Captură foto: Turul virtual al Muzeului de Istorie şi Arheologie (Baia Mare)

Baia Mare:

  • Muzeul de Mineralogie (meniul de navigare e în colţul din dreapta-sus al ferestrei turului virtual)
  • Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie (meniul de navigare e în colţul din dreapta-sus al ferestrei turului virtual)
  • Muzeul Judeţean de Artă
Captură foto: Turul virtual al Castelului Peleş (Sinaia)

Alte oraşe:

  • Muzeul de Istorie din Sighişoara
  • Muzeul de Artă Braşov

––––––-!!––––––-

Dacă e vreun tur virtual mişto pe care l-am ratat, anunţă-mă printr-un comentariu şi îl voi adăuga pe listă.

Citeşte şi „Vizitatul muzeelor nu-i un lux”, pentru o listă de preţuri de bilete şi zile cu intrare gratuită în unele muzee bucureştene.

Notă: A apărut o aplicaţie pentru dispozitive mobile cu care poţi găsi muzeele din apropierea ta.

ACTA a murit

Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA) a fost respins astăzi de Parlamentul European – 478 de voturi împotrivă şi 39 pentru, anunţă Mashable.

Acordul nu mai e bun de nimic în forma sa actuală.

Şi, cu alte cuvinte, protestele stradale organizate la începutul acestui an nu au fost făcute degeaba. Putem spune că am învins un mare pericol pentru libertatea Internetului.

Dacă nu ştii sau nu mai ţii minte care era faza cu ACTA, citeşte textele astea:

Să ne informăm cu privire la ACTA şi să luăm atitudine!

ACTA pierde susţinători

Curtea de Justiţie a UE a lovit indirect ACTA încă din noiembrie 2011

„Tineretul n-a murit, stă pe Facebook adormit!”

Aş vrea…

Aş vrea:

– să văd nişte site-uri serioase în .ro care să practice un jurnalism mai profi;

– să văd mai puţine articole, dar care să fie coerente, concise şi bine documentate;

– să văd sursele menţionate cu link-uri directe;

– să văd mai multă producţie proprie (foto, video);

– să văd mai multe infografii;

– să văd articole în care textul, fotografiile, videoclipurile şi infografiile să se completeze între ele, NU să spună fiecare acelaşi lucru;

– să primeze calitatea şi corectitudinea informaţiei, NU rapiditatea cu care e transmisă;

– să văd mai puţine greşeli gramaticale;

– să văd secţiunile de comentarii moderate aşa cum trebuie;

– să văd cititori care comentează cu bun-simţ (şi preferabil cu argumente).

Vreau cam multe, nu? 🙂

Comparaţie

Popularitatea Twitter-ului în România e extrem de scăzută faţă de alte ţări.

Un mic exemplu grăitor e faptul că Andi Moisescu (locul întâi în topul ZeList al celor mai urmăriţi români) a strâns mai mulţi urmăritori decât numărul total de utilizatori români ai acestei reţele sociale.*

–––––

ACTUALIZARE: În ceea ce priveşte numărul ridicat de urmăritori ai anumitor utilizatori români, misterul a fost elucidat: conturile false. Informaţii mai multe sunt aici: „Urmăritorii falşi pe Twitter, „cheia” influenţei?”.

*Text reformulat din cauză că informaţia iniţială era prea vagă.

Ne vorbim şi pe Twitter? Follow @Alex_Boiciuc