În perioada 1993-2013, populaţia şcolară brezeană aproape că s-a înjumătăţit

Populaţia şcolară a oraşului Breaza este într-o scădere continuă în ultima perioadă de timp, aceasta fiind însoţită, totodată, de o scădere a personalului didactic din unităţile de învăţământ, arată informaţiile puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică (INS).

» Citeşte articolul complet pe Brezeanul.

Despre divele presei tabloide

„Există trei lucruri care fac din diva românească o entitate discutabilă, când nu falsificată de-a binelea. Aceste trei lucruri sunt sexualitatea despletită, omniprezenţa şi vulgarizarea. În mod normal, ele contrazic ideea de divă şi respiraţia ei publică. (…) Nu trebuie omisă sălbăticia cu care presa cancanieră din România a compromis noţiunea de divă. Vocabula în sine a fost golită de conţinut. Mai bine zis, conţinutul iniţial i-a fost scobit şi aruncat, iar în locul lui a fost îndesată o pastă promiscuă. Ceea ce revistele de rigolă numesc astăzi «dive» sunt personaje care, de cele mai multe ori, nu pot trece un examen de ţinută publică. Dovezi? Le găsim la orice răsfoire a publicaţiilor în chestiune.”

Paraschivescu, R. Diva din Carpaţi. Între studio şi mahala. Esquire România, nr. 3/2015, p. 55.

__________

Notă: Diva este, potrivit DEX 2009, o cântăreaţă sau artistă celebră de teatru ori de cinema.

Cinci articole lungi şi bune din 2014

Mă bucur că şi anul ăsta am avut unde să găsesc materiale jurnalistice de calitate, chiar dacă e vorba, în mare, de proiecte independente.

În 2015, sper să citesc cel puţin la fel de multe.

Mai jos găsiţi (în ordine aleatorie) cinci articole bune din 2014 pe care consider că merită să le citiţi (dacă n-aţi făcut-o deja).

„Dincolo de ceaţă” (via Esquire) – Un reportaj despre viaţa şi moartea pilotului Adrian Iovan, care a decedat în vestitul accident aviatic din Munţii Apuseni.

„Bruce Lee, Regele Canalelor” (via Casa Jurnalistului) – O incursiune într-o lume subterană bucureşteană despre care oamenii obişnuiţi habar n-au că există.

„Viaţă de magnet” (via RăsunăValea.ro) – Închiderea minelor de pe Valea Jiului reduce considerabil şansele oamenilor din zonă de a se angaja, astfel că sunt nevoiţi să găsească alte metode de a-şi câştiga existenţa, cum ar fi căutatul şi vândutul fierului vechi.

„Boala tăcerii” – O poveste despre bolnavii de tuberculoză rezistentă din România şi despre cum mor aceştia din cauza lipsei medicamentelor din sistemul de sănătate autohton.

„Zodia Scorpionului” (via România de la zer0) – O serie de materiale cuprinzătoare prin care sunt documentate, cu bune şi cu rele, cele două mandate ale lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte al României.

Alegeri prezidenţiale: În turul II, cei mai mulţi brezeni l-au votat pe Iohannis

Deşi în primul tur al alegerilor prezidenţiale cei mai mulţi brezeni l-au votat pe Victor Ponta, în al doilea tur cei mai mulţi l-au votat pe Klaus Iohannis, conform informaţiilor publicate de Biroul Electoral Central.

Prezenţa locală la vot a fost mai mare decât în primul tur – 69,9%, faţă de 61,5%.

Candidatul Alianţei Creştin-Liberale (PNL-PDL) s-a impus şi la nivel naţional, astfel că el este noul preşedinte ales al României. Alegerea lui Iohannis în funcţia de preşedinte al ţării va fi validată de Curtea Constituţională în 21 noiembrie.

alegeri_prez_breaza_2014_T2

Pe cine vor brezenii preşedinte

În Breaza, după primul tur al alegerilor prezidenţiale, Victor Ponta (39,5%) este în fruntea preferinţelor alegătorilor, urmat de Klaus Iohannis (31,1%), potrivit informaţiilor oferite de Biroul Electoral Central.

Prezenţa locală la vot a fost de 61,5% – cu aproape 20 de puncte procentuale mai mult decât la alegerile europarlamentare din primăvară.

În turul al doilea al alegerilor (16 noiembrie) intră doar primii doi candidaţi – Ponta şi Iohannis. Iniţial, în cursa pentru preşedinţia ţării s-au înscris 14 candidaţi.

» În graficul de mai jos i-am inclus doar pe primii şapte candidaţi. Click pentru mărire.

alegeri_prez_breaza_2014

Beat. De somn.

Sună telefonul. Mă ridic în fund instantaneu şi nu-mi dau seama ce se-ntâmplă.

Afară e ziuă, soarele bate prin geam. Mă dor ochii. Mă trăsneşte un gând cu iz de spaimă: „Trebuia să plec la liceu? Am întârziat? Dar oare se ţin cursuri azi? Ce zi e? Ce oră e?”.

Mă dau jos din pat pe jumătate adormit şi încă nu-mi dau seama ce se-ntâmplă. Iau telefonul în mâini şi mă holbez la ecran. Văd ora, dar nu reuşesc s-o descifrez. „Cât e ceasul?! Cât e ceasul?! Ce dracu’ scrie pe ecranu’ ăsta?!”

Mă uit în jurul meu. Sunt conştient că sunt acasă, în camera mea, dar dezorientarea se încăpăţânează să se ţină scai de mine: „Ce zi e? Aveam ceva de făcut?”. Mă uit iar la telefon. Mă încrunt şi mă strădui să citesc pe cifre. 15:00. „Ce dracu’ înseamnă «15:00»?! Ce-i asta? De ce nu pot să înţeleg ce se-ntâmplă?!”

Mă uit iar în jurul meu şi apoi afară, în curte. Cu siguranţă nu-i dimineaţă, dar nici nu-mi pot da seama ce moment al zilei e. Mă holbez iar la telefon. Parcă încep să-mi aduc aminte încet-încet. „E trecut de prânz.”

Mă aşez pe pat şi încep să mă calmez. Îmi aduc aminte. Da, azi au fost cursuri. Am fost şi apoi am plecat acasă.

M-am liniştit şi m-am băgat iar la somn.

Ăsta a fost un episod amuzant pentru prietenii mei din liceu, pentru mine – mai puţin. La momentul respectiv habar n-aveam ce-a putut să fie, dar am aflat recent că era vorba de „beţia somnului” („sleep drunkenness”).

Conform unui studiu făcut de nişte cercetători de la Universitatea din Stanford (California, SUA), citat de Cleveland Clinic, unul din şapte indivizi ar putea suferi de beţia somnului – care „este descrisă ca fiind acea senzație de confuzie sau amnezie pe care o experimentăm uneori atunci când ne trezim brusc”.

Printre cauze se numără depresia, tulburarea bipolară, tulburarea de panică sau alcoolismul. Însă contează şi cât de puţin sau mult dormi.

Nu mi s-a mai întâmplat de-atunci.

O săptămână până la alegerile prezidenţiale

Dacă nu vreţi să-i lăsaţi pe alţii să aleagă şeful statului în locul vostru, pe 2 noiembrie e musai să votaţi la alegerile prezidenţiale.

Calvarul secţiilor de votare speciale a fost eliminat, aşa că putem să votăm la oricare secţie din oricare localitate.

Pentru motivare, aruncaţi un ochi la clipurile din campania împotriva absenteismului la vot creată de Leo Burnett Group Romania pentru Asociaţia Pro Democraţia:

Program artistic subţire la Târgul de toamnă din Breaza

În 2014, programul artistic de la Târgul tradiţional de toamnă din Breaza va fi mai subţirel.

După ce în anii trecuţi au venit pe-aici trupe ca Voltaj, Direcţia 5, Crush şi Alexandra Ungureanu sau Bere Gratis, anul ăsta brezenii trebuie să se mulţumească doar cu trupe ca Talisman sau Provincialii.

Concertele vor avea loc în zilele de 11 şi 12 octombrie.

Click aici!

Muncă românească 2

Abia au trecut vreo doi ani de când au terminat asfaltarea serpentinelor de pe strada Gării din Breaza şi băieţii ăia care stau bine cu planificarea logică s-au apucat să facă stricăciuni.

De ce? Pentru a face canalizarea.

Poate n-ar fi chiar aşa de rău dacă ar avansa mai repede cu lucrările.

Click aici!

Reţinerea actului de identitate drept garanţie e ilegală

Ai chef să te plimbi cu bicicleta, să zicem, dar n-ai una, aşa că varianta cea mai la îndemână este să apelezi la serviciile unui centru de închiriere.

Ajungi la un astfel de centru şi ţi se cere să laşi actul de identitate la ei pe toată durata închirierii – o garanţie că nu-ţi vei însuşi bicicleta pe nedrept. Pare o cerere de bun-simţ, nu-i aşa? Poate. Dar legală cu siguranţă nu-i.

Şi când spun asta mă bazez pe prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 97/2005, în care scrie că este interzisă darea, primirea sau solicitarea actului de identitate drept garanţie pentru prestarea unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri şi valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri, de către persoanele neautorizate.

Actul de indentitate NU poate fi reţinut în alte cazuri în afară de cele precizate în respectivul act normativ – adică dacă actul conţine alte modificări, adăugări sau menţiuni decât cele prevăzute de lege, dacă eşti reţinut, arestat preventiv sau eşti la închisoare ori dacă eşti internat în instituţii de reeducare şi de protecţie socială.

Cu toate astea, ne întâlnim la tot pasul cu situaţii în care diverse asociaţii, organizaţii, societăţi comerciale etc. ne cer actul de identitate drept garanţie. Exemplele sunt multe, n-o să insist (închirierea de biciclete, schiuri, ATV-uri etc.).

Aşa că ce-i de făcut?

Sesizări la organele competente

Nu sfătuiesc pe nimeni să tolereze reţinerea actului său de identitate, iar varianta cea mai la îndemână e sesizarea organelor competente să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni în acest caz. Altfel e cam greu să dispară această practică ilegală.

Sesizările se pot face atât la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cât şi la poliţie (indiferent că e vorba de Poliţia Română sau Poliţia Locală), după cum mi-a spus un reprezentant al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (Ministerul Afacerilor Interne).

Amenda nu-i mare. Vorbim de o sumă cuprinsă între 75 şi 150 de lei, dar presupun că numărul mare de astfel de amenzi poate duce la dispariţia practicii.

Alternative la reţinerea actului de identitate

Temerea cea mare este faptul că unii indivizi mai neserioşi vor fura bunurile pe care le-au închiriat. Aşa este, nu pot să neg asta. Dar există şi alte variante de a te asigura că prinzi hoţii.

Două exemple în acest sens le-am primit de la Biroul juridic al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova: încheierea unui contract de dare în folosinţă sau a unui contract de închiriere pentru bunul aflat în discuţie. Aceste contracte conţin datele (mai mult decât) necesare identificării hoţilor.

Am întâlnit cazul unei asociaţii din Bucureşti care încheia cu utilizatorii contracte de dare în folosinţă. Cu toate astea, solicita şi reţinerea actului de identitate. O măsură suplimentară lipsită de sens, zic eu, lăsând la o parte încălcarea legii.

Normal că pot exista persoane care să completeze contractul cu date personale false, dar de-asta există reprezentantul asociaţiei care se ocupă de hârţogăraie, nu-i aşa? Nu-i greu să ia fiecare contract şi să verifice pe loc dacă aceleaşi date personale sunt trecute şi în actul de identitate. Şi uite aşa scapi de nevoia de a reţine ilegal actele de identitate.

Acum totul depinde de fiecare în parte. Eu, unul, n-am încredere să-mi las actul de identitate pe mâinile unor necunoscuţi. Îmi este prea greu să tolerez situaţia, aşa că vă sfătuiesc şi pe voi să faceţi la fel.

Atrageţi atenţia că este o practică ilegală şi refuzaţi să lăsaţi actul drept garanţie. Dacă nu se rezolvă problema aşa, atunci trebuie să faceţi o sesizare.

Eu n-am nimic împotriva asociaţiilor, organizaţiilor, societăţilor comerciale etc. care închiriază diverse bunuri, unele făcând-o chiar pe degeaba. Dar hai să respecte şi legile în timp ce fac treaba asta.